Pe o terasă situată pe malul stâng al Oltului s-a dezvoltat la începutul sec. XIII-lea principala aşezare a Ordinului teutonilor din Ţara Bârsei. La estul unei străzi late se ridică biserica. În sec. XIII-lea pe locul bisericii actuale este construită o bazilică romanică cu 3 nave şi turn clopotniţă. Arcade compuse din 5 arce semicerc scunde despart nava principală de navele laterale. Deasupra se dezvoltă un registru cu ferestre bifore, iar mai sus într-un al treilea registru sunt ferestre rotunde. În al doilea nivel al turnului a fost construită o emporă de ctitor acoperită cu boltă. Nava principală şi corul au astăzi bolţi în cruce care reazeme pe coloane angajate cu sau fără capiteluri. Corul cu o absidă 5/8 are colonete angajate cu capiteluri valoros decorate cu motive vegetale, zoo şi antropomorfe şi chiar cu scene biblice. În partea de vest a colateralului sudic este un portal romanic. În sec. XVIII-lea turnul clopotniţă este transformat şi primeşte acoperişul actual, care are ca model, acoperişul tunului Bisericii Negre din Braşov. Pe 3 laturi ale navei principale sunt construite balcoane din lemn. La E de biserica care a avut un zid de incintă, de la care se păstrează unele resturi, este ruina cetăţii, aşezată pe o colină, la cca. 20 m înălţime faţă de nivelul Oltului. Zidul de incintă a avut o grosime de aproximativ 4 m şi o înălţime de 6-7 m şi a fost prevăzut cu guri de tragere şi guri de păcură, fiind realizat din piatră spartă şi piatră de rău. Patru turnuri întăresc această incintă, în a cărui interior se pot vedea resturile unei capele.
Friedrich Taus +40/722/506/613
Pe o terasă situată pe malul stâng al Oltului s-a dezvoltat la începutul sec. XIII-lea principala aşezare a Ordinului teutonilor din Ţara Bârsei. La estul unei străzi late se ridică biserica. În sec. XIII-lea pe locul bisericii actuale este construită o bazilică romanică cu 3 nave şi turn clopotniţă. Arcade compuse din 5 arce semicerc scunde despart nava principală de navele laterale. Deasupra se dezvoltă un registru cu ferestre bifore, iar mai sus într-un al treilea registru sunt ferestre rotunde. În al doilea nivel al turnului a fost construită o emporă de ctitor acoperită cu boltă. Nava principală şi corul au astăzi bolţi în cruce care reazeme pe coloane angajate cu sau fără capiteluri. Corul cu o absidă 5/8 are colonete angajate cu capiteluri valoros decorate cu motive vegetale, zoo şi antropomorfe şi chiar cu scene biblice. În partea de vest a colateralului sudic este un portal romanic. În sec. XVIII-lea turnul clopotniţă este transformat şi primeşte acoperişul actual, care are ca model, acoperişul tunului Bisericii Negre din Braşov. Pe 3 laturi ale navei principale sunt construite balcoane din lemn. La E de biserica care a avut un zid de incintă, de la care se păstrează unele resturi, este ruina cetăţii, aşezată pe o colină, la cca. 20 m înălţime faţă de nivelul Oltului. Zidul de incintă a avut o grosime de aproximativ 4 m şi o înălţime de 6-7 m şi a fost prevăzut cu guri de tragere şi guri de păcură, fiind realizat din piatră spartă şi piatră de rău. Patru turnuri întăresc această incintă, în a cărui interior se pot vedea resturile unei capele.
Friedrich Taus +40/722/506/613
Altarul clasic a fost creat în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Retabloul a fost pictat de Friedrich Mieß și îl arată pe Mântuitorul împreună cu samariteanul care a fost vindecat de lepră.
Actuala orgă datează din 1799 și a fost reparată în 1844, 1848, 1870, 1893, 1911 și 1925. Are pedala, manuala si 16 registre.
Naosul este separat de navele laterale prin arcade înguste și joase. Deasupra lor se află ferestre gemene romanice cu coloane mici cu capiteluri cubice simple.
Corul gotic se sprijină pe stâlpi cu capiteluri de diferite desene. Unele dintre ele au reliefuri înalte cu reprezentări picturale. Cele opt capiteluri ale celor două laturi ale corului prezintă următorul decor figurat: latura de nord - doi câini ai iadului, o mică figură de trol ghemuit, un cerb urmărit de un câine, un cerb urmărit de doi câini și un vânător înarmat cu o suliță; Latura sudică: două animale fabuloase întoarse una împotriva celeilalte, doi războinici înarmați care se luptă între ei, două creaturi fabuloase care se luptă între ele și frunze de viță de vie gotice.
1211 | Regele Andrei al II-lea a chemat Ordinul Teutonic în Transilvania în scopul apărării granițelor și al misiunii creștine. De acum înainte, Țara Bârsei a fost condusă de la Feldioara. |
---|---|
1220-1300 | Construcția unei bazilici romanice cu trei coridoare cu o clopotniță de vest. |
1226 | În februarie, un mesager al Ordinului Teutonic de la Roma raportează că Ordinul a părăsit Țara Bârsei. |
1240 | Regele Béla al IV-lea dă ordinului cistercian patronajul și veniturile unor biserici din Țara Bârsei, anume Feldioara și alte trei sate. Aceasta este prima mențiune documentară a Feldioarei. |
1377 | Un privilegiu regal arată că Feldioara și celelalte 12 comunități libere din Țara Bârsei formează o unitate juridică și administrativă cu Brașovul. |
1379 | Regele Ludovic le acordă sașilor din Feldioara dreptul de a organiza o piață în fiecare zi de joi a săptămânii. |
1380 | Regele Ludovic îi acordă lui Feldioara dreptul de azil pentru spațiul din interiorul zidului din jurul bisericii. Aceasta este una dintre singurele mențiuni de azil bisericesc din Transilvania. |
1380-1420 | Construcția corului gotic. |
1413 | În Feldioara există un spital de leproși și o infirmieră. |
1420 | Zidurile orașului Feldioara sunt menționate într-un document. |
1432 | Feldioara suferă pagube mari din cauza unei invazii turcești. |
1510 | În sat locuiesc 158 familii, 12 văduve, 6 văduve sărace, 9 gospodari săraci, 13 ciobani, 2 morari. Două case sunt pustii. |
1553 | Epidemie de ciumă. |
1599-1600 | Trupele lui Mihai Viteazul incendiază Feldioara de mai multe ori. |
1611 | În timpul luptelor dintre principele Gabriel Báthori și voievodul valah Radu Șerban, Feldioara a fost incendiată. |
1612 | Bătălia de la Feldioara între trupele Brașovului și cele ale principelui Gabriel Báthori. Armata brașoveană este înfrântă prin trădarea trupelor de mercenari. Pierd 300 de cetățeni și țărani sași și 39 de elevi de la liceul brașovean. |
1658 | Feldioara și alte sate din Țara Bârsei sunt incendiate de turci și de adepții lor. |
1672 | În sat locuiesc 41 de familii, 13 coloniști și 8 văduve. |
1690 | Trupele imperiale ard satul. |
1718-1719 | În sat mor de ciume 377 de locuitori. 70 de case sunt goale. |
1838 | Un cutremur dăunează bisericii. |