Satul aparținând Capitlului din Mediaș a fost menționat o dată ca oraș în secolul al XV-lea secolul al XIV-lea. Regele a acordat localității dreptul de a organiza târguri și piețe săptămânale. Comiții casei nobiliare Tobiassy de Ațel au jucat un rol important în istoria Transilvaniei din secolul al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. La începutul secolului al XIV-lea, în partea de vest a satului a fost construită o bazilică cu chei cu trei nave, cu transept și turn clopotniță ia. Secțiunea transversală a stâlpilor este fie pătrată, fie una compusă, formată din stâlpi rotunzi angajați cu capiteluri sau cu profiluri suprapuse... Capitelurile constau în cornișe și decorații cu motive florale, animale și măști. Primul etaj al turnului are arcade cu arcade cu arcade cu arcade în formă de lănțișoare la nord și la sud, al doilea etaj are o galerie vestică, care se deschide spre naos; la etajul al treilea există ferestre cu traforaj, iar etajul al patrulea este vechea clopotniță; aici se păstrează patru gărgărițe de la un acoperiș anterior. În 1420, turnul clopotniței a fost înălțat cu două etaje și a fost construit un etaj de apărare cu un perete-călăuză susținut de un trunchi deschis. Portalul de vest prezintă un intrados care este în șase trepte cu muluri rotunde și în formă de pară. Friza capitelului este alcătuită din decorații cu volute, flori de trandafir, struguri și frunze de viță de vie. Deasupra intrării sudice se află un arc treflat angajat, în câmpul căruia se văd reliefurile a doi pești. În podul sacristiei se află fragmente de pictură murală; ele înfățișează bătălia legendară a Sfântului Ladislau cu cumanii. Bolțile din naos și din cor au fost construite în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Corul a fost supraînălțat și prevăzut cu un etaj de apărare. În peretele sudic al corului se află o sedilă cu trei travee; crochiuri angajate și fleuroni despicați formează decorația gotică târzie deasupra arcurilor ogivale; decorul amintește de sculptura arhitecturală din Moșna. Se poate presupune că maestrul Andreas Lapicida a lucrat și aici, la fel ca și în cazul portalului sacristiei datat 1499. Biserica avea un zid de incintă dublu, cu o intrare fortificată în colțul de sud-est. În turnul porții se afla un salon cu o fereastră gotică traforată și un garderob cu cornișă. Zidul de incintă a fost demolat în secolul al XIX-lea. Școala a fost construită la vest de biserică din acest material.
Susani Schöffend +40/754/867/913
Satul aparținând Capitlului din Mediaș a fost menționat o dată ca oraș în secolul al XV-lea secolul al XIV-lea. Regele a acordat localității dreptul de a organiza târguri și piețe săptămânale. Comiții casei nobiliare Tobiassy de Ațel au jucat un rol important în istoria Transilvaniei din secolul al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. La începutul secolului al XIV-lea, în partea de vest a satului a fost construită o bazilică cu chei cu trei nave, cu transept și turn clopotniță ia. Secțiunea transversală a stâlpilor este fie pătrată, fie una compusă, formată din stâlpi rotunzi angajați cu capiteluri sau cu profiluri suprapuse... Capitelurile constau în cornișe și decorații cu motive florale, animale și măști. Primul etaj al turnului are arcade cu arcade cu arcade cu arcade în formă de lănțișoare la nord și la sud, al doilea etaj are o galerie vestică, care se deschide spre naos; la etajul al treilea există ferestre cu traforaj, iar etajul al patrulea este vechea clopotniță; aici se păstrează patru gărgărițe de la un acoperiș anterior. În 1420, turnul clopotniței a fost înălțat cu două etaje și a fost construit un etaj de apărare cu un perete-călăuză susținut de un trunchi deschis. Portalul de vest prezintă un intrados care este în șase trepte cu muluri rotunde și în formă de pară. Friza capitelului este alcătuită din decorații cu volute, flori de trandafir, struguri și frunze de viță de vie. Deasupra intrării sudice se află un arc treflat angajat, în câmpul căruia se văd reliefurile a doi pești. În podul sacristiei se află fragmente de pictură murală; ele înfățișează bătălia legendară a Sfântului Ladislau cu cumanii. Bolțile din naos și din cor au fost construite în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Corul a fost supraînălțat și prevăzut cu un etaj de apărare. În peretele sudic al corului se află o sedilă cu trei travee; crochiuri angajate și fleuroni despicați formează decorația gotică târzie deasupra arcurilor ogivale; decorul amintește de sculptura arhitecturală din Moșna. Se poate presupune că maestrul Andreas Lapicida a lucrat și aici, la fel ca și în cazul portalului sacristiei datat 1499. Biserica avea un zid de incintă dublu, cu o intrare fortificată în colțul de sud-est. În turnul porții se afla un salon cu o fereastră gotică traforată și un garderob cu cornișă. Zidul de incintă a fost demolat în secolul al XIX-lea. Școala a fost construită la vest de biserică din acest material.
Susani Schöffend +40/754/867/913
Altarul baroc din 1792 este opera maestrului Johannes Folberth/Sighișoara. Imaginea centrală prezintă Răstignirea, iar în dreapta și în stânga ei sunt sculpturi în lemn ale lui Petru și Pavel, deasupra lor o înviere. Coloane răsucite, cornișele puternice, capitelurile corintice fac parte din vocabularul formal baroc. Rețeaua și înfloriturile decorului lateral prezintă forme rococo.
În corul bisericii se află o cristelniță gotică cu secțiune transversală octogonală, care amintește de forma finisajelor.
Băncile gotice târzii, datate 1516, sunt decorate cu încrustații și ornamente de zurgălăi. Are aceleași modele ca la Biertan și este probabil opera maestrului din Sighișoara Johannes Reichmut.
În sacristie este plasată o piatră funerară cu stemă. În câmpul superior al stemei împărțite transversal, este vizibil o jumătate de leu în poziție verticală, cu o labă ridicată și o limbă atârnând. În labe ține o tulpină de flori cu trei flori. Piatra funerară are o inscripție care spune că Sophia Thorozakaii a murit la vârsta de 35 de ani pe 29 iunie 157x.
Samuel Mätz din Biertan a construit actuala orgă în 1802.
Dintre cele două clopote din secolul al XV-lea, cel mai mare poartă inscripția latină „O rex glorie Jesu Christi veni cum pace”, cel mai mic este decorat cu cinci medalioane cu imagini de sfinți.
Naosul central are trei stâlpi pătrați. Stâlpul din sud-estul bisericii are un capitel octogonal în jurul căruia se împletește o reptilă, roadând un cârcel care se împletește în jurul capitelului. O altă capitală poartă o mască de față.
Datând din 1429, în partea de vest se află un portal bogat decorat din risalit. Jambajul lat de 2,1 m al portalului vestic amintește de portalurile de la Curciu și Bagaciu. Șase trepte sunt profilate cu bare rotunde și bare în formă de pară, alternând cu un lambriu dublu separat de două bare unghiulare. Frizele largi ale capitelului sunt formate din crengi cu flori de trandafir, struguri și frunze de viță de vie.
La începutul secolului al XV-lea, biserica era înconjurată de un zid oval. În partea de sud-est a fost construit un turn de poartă cu patru etaje, cu un parter cu boltă în formă de semicerc, protejat de porți de stejar și de o hersă. La etajul al treilea se află un salon mobilat pentru locuit. Un alt zid este construit în fața turnului de poartă, iar zidul exterior primește, de asemenea, turnuri și bastioane. Turnul de nord este demolat în 1959. În acest proces, a fost descoperit un pasaj subteran care făcea legătura între turn și ferma nr. 370 de vizavi.
1283 | Satul este menționat pentru prima dată. Episcopul de Alba Iulia mărturisește că capitlul a cedat trei părți din zeciuială preoților din Mediaș. Dintre aceștia, Walter din Ațel este menționat primul. |
---|---|
1300-1250 | Construirea unei bazilici cu trei naosuri, cu transept și clopotniță. |
1365 | Într-un document al regelui Ludovic, Ațel este numit oraș. |
1420 | Corul și culoarele laterale sunt înălțate. Corul atinge o înălțime de 11,4 m. O sacristie cu un etaj superior este adăugată la peretele nordic al corului. |
1450-1470 | Biserica este supusă unor modificări de apărare. Naosul și altarul primesc bolți noi. Clopotnița primește două etaje de cărămidă și un crenel de lemn deasupra. |
1462 | Papa Pius al II-lea îi ordonă episcopului transilvănean să îl protejeze pe parohul Sigismund de Ațel împotriva contelui George Tabiachi. |
1466 | Regele Matei acordă localității jurisdicția sângelui. Localitatea primește, de asemenea, dreptul de a organiza târguri și piețe săptămânale. |
1471 | Regele Matei afirmă că în jurul bisericii Ațel a fost construit un fort cu turnuri, ziduri și alte bastioane. Pentru a apăra acest fort bisericesc, a treia parte a locuitorilor trebuie să rămână în urmă în cazul unei mobilizări generale. |
1515 | Regele Vladislau al II-lea îl numește pe contele Petru Thobiassy conte moștenitor ca recompensă pentru serviciile aduse coroanei. |
1516 | Adunarea provincială respinge și nu recunoaște numirea în funcția de conte ereditar, deoarece aceasta încalcă privilegiile acordate de regii anteriori. La cererea episcopului și a judecătorului regal, locuitorii din Ațel sunt de acord să îl recunoască pe contele Petru drept conte ereditar pe viață. |
1516 | În sat locuiesc 140 de familii, două văduve, doi coloniști, doi ciobani, un profesor și un morar. |
1868 | Întregul inel interior, cu turnul sudic și vechea primărie, este demolat. În partea de est, o nouă clădire școlară este ridicată în locul zidului de incintă. |
1959 | Turnul de nord este demolat. În acest proces, se descoperă un pasaj subteran care leagă turnul de ferma nr. 370 de vizavi. |