În jurul anului 1215 este începută construcţia unei bazilici cu trei nave, cu două turnuri de V şi o tribună de V. Numele german, Mönchsdorf, duce la presupunerea că aici a existat o mănăstire. Nu se pot identifica urme ale unor mănăstiri. Biserica are o criptă , ceea ce întăreşte ipoteza că este vorba despre necropola familiei nobiliare Kacsics. Corul constă dintr-un dreptunghi îngust cu absidă semicirculară. În estul navelor laterale sunt nişe cu plan semicircular. Colateralele şi registrul superior al navei principale sunt prevăzute cu ferestre cu arc semicerc. În nava principală şi în cele laterale găsim tavane drepte din lemn. Faţadele sunt structurate prin lesene şi frize cu arcaturi. Portarul de vest are patru retrageri cu colonete şi arce plin cintru. Faţadele turnurilor sunt decorate cu frize de arcaturi. Ferestre romanice duble şi tripartite cu colonete cu capiteluri cubice luminează nivelurile turnurilor.
În jurul anului 1215 este începută construcţia unei bazilici cu trei nave, cu două turnuri de V şi o tribună de V. Numele german, Mönchsdorf, duce la presupunerea că aici a existat o mănăstire. Nu se pot identifica urme ale unor mănăstiri. Biserica are o criptă , ceea ce întăreşte ipoteza că este vorba despre necropola familiei nobiliare Kacsics. Corul constă dintr-un dreptunghi îngust cu absidă semicirculară. În estul navelor laterale sunt nişe cu plan semicircular. Colateralele şi registrul superior al navei principale sunt prevăzute cu ferestre cu arc semicerc. În nava principală şi în cele laterale găsim tavane drepte din lemn. Faţadele sunt structurate prin lesene şi frize cu arcaturi. Portarul de vest are patru retrageri cu colonete şi arce plin cintru. Faţadele turnurilor sunt decorate cu frize de arcaturi. Ferestre romanice duble şi tripartite cu colonete cu capiteluri cubice luminează nivelurile turnurilor.
Pe o masă de piatră se află un altar din lemn de 1,7 x 3,5 m. În centru se află un crucifix din lemn, care datează probabil din epoca gotică, cu un ochi al lui Dumnezeu deasupra lui. În spatele altarului se află o piatră funerară de odihnă cu o roată solară ca ornament.
În peretele nordic al corului se află o mică nișă pentru sacramente, din piatră de calcar cioplită cu var. Nișa dreptunghiulară este flancată de mici coloane rotunde care susțin console foliate. Extremitatea superioară este formată dintr-un profil în formă de spate de măgar, flancat de două pinacoteci și de un finiș ca o coroană.
Sub cor se află o încăpere, probabil o criptă. Conform tradiției, din această cameră se deschidea un pasaj care ducea în casa contelui demolat.
Bolta portalului vestic este bogat structurată: patru gradații cu coloane sau bare rotunde semicirculare în gradațiile în unghi drept. În bolta portalului romanic se află un ancadrament de ușă gotică, cu arc de umăr și muluri cu bare de pară. Portalul sudic are, de asemenea, un perete bogat articulat, cu trei perechi de coloane și un capăt cu arc rotund.
1215 | Biserica romanica a fost construita de nobilul Simon de Kacsis. |
---|---|
1246 | Episcopul Gallus de Alba Iulia îi raportează regelui Béla al IV-lea că puțini locuitori mai sunt în viață în Herina ca urmare a invaziei tătare. |
1341 | Episcopul de Alba Iulia se plânge de actele de violență ale voievodului transilvănean Toma. Se menționează că voievodul ar fi jefuit Herina. |
1380-95 | Episcopul transilvănean schimbă Herina și alte locuri pentru un castel. Regele Sigismund schimbă Herina și alte locuri pentru alte bunuri. Herina devine din nou proprietate aristocratică. |
1886 | Biserica este închisă din cauza dărăpănării. |
1887-1898 | Restaurarea amplă a bisericii de către Serviciul maghiar de conservare a monumentelor. |
1944 | Orga cumpărată în 1913 a fost distrusă în 1944. |