Pe versantul unui deal, în nordul centrului, a fost ridicată cetatea bisericească. În sec. al XIV-lea este construită o biserică sală gotică cu absidă 5/8. Corul are boltă în cruce cu nervuri care au concavităţi laterale. În partea de N există o navă laterală cu trei travee cu bolţi în cruce. Pereţii exteriori sunt sprijiniţi de contraforturi. O tribună de vest este prevăzută cu o balustradă cu decoraţie gotică târzie aplicată. Sala bisericii are o boltă în leagăn cu penetraţii, sprijinindu-se pe pilaştri şi ziduri exterioare. În cor sunt ferestre gotice cu muluri. Un zid de incintă oval din piatră masivă este sprijinit în S şi E de contraforturi. În partea de SE este amplasat donjonul masiv, având şi funcţia de turn clopotniţă. În partea interioară a zidului de incintă sunt nişe pentru guri de tragere. Turnul are un drum de strajă cu balustradă din lemn şi un acoperiş piramidal.
Pe versantul unui deal, în nordul centrului, a fost ridicată cetatea bisericească. În sec. al XIV-lea este construită o biserică sală gotică cu absidă 5/8. Corul are boltă în cruce cu nervuri care au concavităţi laterale. În partea de N există o navă laterală cu trei travee cu bolţi în cruce. Pereţii exteriori sunt sprijiniţi de contraforturi. O tribună de vest este prevăzută cu o balustradă cu decoraţie gotică târzie aplicată. Sala bisericii are o boltă în leagăn cu penetraţii, sprijinindu-se pe pilaştri şi ziduri exterioare. În cor sunt ferestre gotice cu muluri. Un zid de incintă oval din piatră masivă este sprijinit în S şi E de contraforturi. În partea de SE este amplasat donjonul masiv, având şi funcţia de turn clopotniţă. În partea interioară a zidului de incintă sunt nişe pentru guri de tragere. Turnul are un drum de strajă cu balustradă din lemn şi un acoperiş piramidal.
Masa altarului de dinainte de Reformă (înainte de 1545) este formată dintr-o placă de piatră. Deasupra mesei de cărămidă se ridică altarul clasicist, care are încă elemente baroce. Este posibil să fi fost construită în jurul anului 1800. Tabloul principal, Binecuvântarea copiilor, este opera lui A. Dörschlag, sub el, în predela, este reprezentată Cina cea de Taină, iar deasupra, într-o oglindă cu aspect baroc, este reprezentată Învierea.
O bancă datată 1741 are rămășițe de pictură și numele donatorului: "Anna Dorothea Wolffin". Pictura înfățișează, printre altele, o figură umană cu o coloană. O altă bancă, datată 1745, are un decor de viță de vie.
O cristelniță gotică cu anul 1494 are forma unui potir care stă pe o bază octogonală profilată. Piatra este pictata peste. Suprapictura poartă anul 1853. Atașamentul din lemn în formă de cupolă poate proveni și din această perioadă. Un nou cristeln din marmură are elemente în stil neogotic. Poartă anul 1889.
Portarul de V are arhivolta în formă de arc plincintru, cu profilatură gotică. Arcul de triumf are o friză de capiteluri cu decoraţie vegetală şi zoomorfă.
Un zid circular simplu, cu un plan oval, închide curtea bisericii. În perete sunt creneluri.
Turnul-clopotniță din secolul al XV-lea din sud-estul bisericii are un crenel culminat de un acoperiș piramidal abrupt. Ambrazurile au borduri de piatră. Clopotul mare are o inscripție în latină care, printre altele, menționează și demnitarii din momentul turnării lui (1793). Clopotele mijlocii și mici au inscripții germane. Au fost turnați la Sibiu în 1923. Pe clopotniță se află un ceas turn din 1861.
1300-1400 | Construcția unei biserici sală gotică fără turn. |
---|---|
1335 | Prima mențiune documentată. Pastorul Johannes von Lechnitz apare printre contribuabilii papali sub numele de „Johannes plebanus de Lekenche”. |
1351 | Lechința este deținut de diverși nobili, adică o comunitate aservită. |
1400-1500 | Construcția unei clopotnițe la sud-est de biserică. |
1430 | Între sașii din Lechința și nobilii din Țigău au loc dispute și violențe, în cursul cărora sunt uciși doi nobili. |
1452 | Diverse declarații ale martorilor în legătură cu furtul ustensilelor bisericești de la Biserica Bartolomeu din Lechința. |
1475 | La cererea regelui, parohia primește dreptul de a-și alege liber pastorul. |
1545 | Oamenii din Lechința ucid niște nobili. Pentru aceasta trebuie să plătească o amendă mare și să împrumute bani de la orașul Bistrița. |
1602 | Satul este devastat în timpul războiului civil. Doar un fermier supraviețuiește. |
1642 | În Lechința locuiesc 8 familii. |
1700-1800 | Naosul este acoperit cu o boltă în formă de butoi, cu capace de lunetă. |
1800 | În sat sunt organizate trei piețe anuale. |
1808 | Primul botez al unui copil țigan. |
1944 | Exodul populației evanghelice în direcția Austriei. |
2000-Present | În ultimii ani, Comunitatea Săsească din Germania s-a ocupat de întreţinerea acestei cetăţi. |