Cetatea bisericească se află în mijlocul localităţii pe teren plat, pe malul râului Cibin. Miezul ansamblului este o bazilică romanică, purtând hramul Sfântului Servatius, cu turn de V, realizată în sec. al XIII-lea. De la aceasta se păstrează nivelurile inferioare ale turnului cu clopote, o tribună de Vest şi fragmente ale colateralelor. La sfârşitul sec. al XIV-lea, partea de Est a bisericii este transformată, fiind prevăzută cu un cor 5/8, flancat de două capele laterale cu terminaţie poligonală. Corul şi capelele laterale au boltă în cruce cu nervuri. Între 1480-1495, nava principală şi colateralele sunt transformate de meşterul Andreas Lapicida din Sibiu într-o biserică hală. Bolta în formă de plasă se sprijină pe piloni fasciculaţi. Zidul de incintă are un plan neregulat, poligonal, întărit cu 5 turnuri de flancare. O particularitate a incintei este zidul de incintă dublu, astfel că zidul interior se află la o distanţă de 2 până 3 m de cel exterior. În 1550 se construiesc în Nord două incinte de tip „Zwinger”, iar în colţurile de Sud este ridicat, în jurul anului 1580, un turn octogonal cu un nivel fortificat pe console şi cu un acoperiş în formă de piramidă.
Maria Marasescu +40/751/146/061
Cetatea bisericească se află în mijlocul localităţii pe teren plat, pe malul râului Cibin. Miezul ansamblului este o bazilică romanică, purtând hramul Sfântului Servatius, cu turn de V, realizată în sec. al XIII-lea. De la aceasta se păstrează nivelurile inferioare ale turnului cu clopote, o tribună de Vest şi fragmente ale colateralelor. La sfârşitul sec. al XIV-lea, partea de Est a bisericii este transformată, fiind prevăzută cu un cor 5/8, flancat de două capele laterale cu terminaţie poligonală. Corul şi capelele laterale au boltă în cruce cu nervuri. Între 1480-1495, nava principală şi colateralele sunt transformate de meşterul Andreas Lapicida din Sibiu într-o biserică hală. Bolta în formă de plasă se sprijină pe piloni fasciculaţi. Zidul de incintă are un plan neregulat, poligonal, întărit cu 5 turnuri de flancare. O particularitate a incintei este zidul de incintă dublu, astfel că zidul interior se află la o distanţă de 2 până 3 m de cel exterior. În 1550 se construiesc în Nord două incinte de tip „Zwinger”, iar în colţurile de Sud este ridicat, în jurul anului 1580, un turn octogonal cu un nivel fortificat pe console şi cu un acoperiş în formă de piramidă.
Maria Marasescu +40/751/146/061
Altarul baroc datează din 1719. Tabloul principal prezintă o răstignire, sub care se află înmormântarea, iar deasupra Sfânta Treime. Tabloul principal este flancat de sculpturi din lemn ale apostolilor Petru și Pavel.
Cristelnița din piatră cu capac de lemn datează din secolul al XVIII-lea.
Orga a fost instalată în 1776. Are un prospect rococo și 20 de registre și poartă inscripția „Johann Weiss, Cibiniensis, 1776, Die 10. Augusti”.
Turnul masiv din secolul al XIII-lea, în stil romanic, are ziduri groase de 2,7 m la parter. Are un plan pătrat cu o lungime laterală de 11m și este acoperită cu boltă în cruce la parter. Parterul are deschideri cu arc rotund pe toate cele patru laturi. La primul etaj se află o galerie cu două ferestre cu arcade rotunde care dau spre curtea bisericii. De asemenea, la etajul al doilea încă mai prezintă elemente de stil romanic. În timpul unui cutremur (1802), clopotnița a fost grav avariată. Turnul bisericii este apoi înălțat și se construiește un nou acoperiș cu patru turle.
Construirea puternicelor apărări în jurul anului 1500. Este alcătuită din pereți dubli care formează un pentagon neregulat. Distanța dintre cei doi ziduri este de aproximativ 3 m. S-au construit turnuri pătrate în locuri importante din punct de vedere strategic, dintre care patru s-au păstrat. Pereții sunt prevăzuți cu portiere. Două curți (Zwinger) sunt adăugate la nord de biserica fortificată. Tot în secolul al XVI-lea, la sud de complex a fost construit un turn octogonal înalt de piatră. Are o podea de apărare sprijinită pe console cu fante. În vremuri mai recente, zidurile interioare de la nord, est și sud-est sunt demolate. Turnul porții din vest a fost spălat de Cibin și s-a prăbușit. În locul ei, a fost construită o altă intrare la sud și, lângă ea, a fost construită o locuință a portarului castelului.
În colțul de nord-vest al rectoratului, care este medieval în zidurile de fundație și se extinde la nord de zidul circular în fortificație, se află un amvon de ciumă din care preotul le predica bolnavilor în vremuri de ciumă.
1200-1300 | Construcția unei bazilici romane cu trei nave cu piloni și un turn vestic, dedicată Sfântului Servatius. |
---|---|
1223 | Prima mențiune documentată ca „insula Cristiana”. |
1383 | La Cristian este semnat un tratat de pace între sașii din Sibiu, pe de o parte, și românii care locuiesc în zonă, pe de altă parte. |
1493 | Alături de alte locuri, Cristian este ars de turci. |
1495 | Finalizarea bisericii sală în stil gotic târziu. |
1500 | Construirea unor apărări puternice. Pereți dubli formând un pentagon neregulat. |
1529 | Orașul este incendiat de trupele armatei Muntene sub comanda boierului Drăgan. |
1550 | Două curți (Zwinger) sunt adăugate la nord de biserica fortificată. |
1553 | Epidemie de ciumă și holeră. |
1599 | Trupele prințului Munteniei, Mihai Viteazul, îl ucid pe preotul Matthias Heintzius în sacristia bisericii din Cristian. |
1631 | Satul arde. |
1658 | O mare armată turcă se deplasează de la Sibiu la Alba Iulia. Un boier român, recompensat cu 60 de taleri de către preotul Johann Oltart, îi determină pe tătari să mărșăluiască pașnic pe lângă biserica fortificata. Un bărbat beat trage în cei care se retrag și îl ucide pe boier. Tătarii iau acum cu asalt biserica fortificata. Când nu reușesc să cucerească turnul solid al bisericii, dau foc la lemne și paie și îi sufocă pe apărători. Întreaga localitate a fost incendiată. |
1658 | Tătarii cuceresc biserica fortificată. |
1721 | Mulți sași locuiesc în case vechi de piatră. Pe lângă 73 de ferme locuite, există 32 de ferme pustii. |
1752-1756 | Aproximativ 50 de protestanți austrieci vin la Cristian. |