Cetatea bisericească este în mijlocul satului. În a doua jumătate a sec. 13 aici se construieşte bazilica romanică de la care se păstrează 4 arcade cu arc în plincintru înzidite în peretele de nord al bisericii actuale. Turnul de V masiv a aparţinut iniţial tot de bazilică. În sec. 15 zidul turnului s-a îngroşat şi i s-a adăugat un nivel fortificat. La sfârşitul sec. 14 biserica este transformată în stil gotic, arcul de triumf, bolta în cor şi în capela de nord datează din această perioadă. La începutul sec. 16 navele laterale ale bazilicii au fost demolate şi deasupra bisericii şi a corului s-a construit un nivel fortificat care reazemă pe arce plincintru poziţionate pe contraforturi. Astăzi intrarea în biserică este printr-un portal gotic târziu cu arc plat în partea de sud a sălii. După un incendiu, în 1748, biserica este reconstruită la mijlocul sec. 18. Sala primeşte o boltă cilindrică cu penetraţii. Iar în cor este realizat o boltă în cruce. În 1793 acoperişul bisericii este reconstruit. Cele 2 centuri fortificate cu ziduri de aproximativ 7 m înălţime, 6 turnuri şi drumuri de strajă din lemn se păstrează într-o stare relativ bună. Acoperişul turnului clopotniţă are la mijlocul lui un nivel de observare şi apărare, deasupra căreia se ridică pe plan octogonal vârful tunului, fiind asemănător cu acoperişuri de turnuri realizate în Ţara Bârsei şi la Braşov. Interiorul distrus de incendiu este înlocuit în a doua jumătate a sec. 18 de un mobilier valoros baroc. Altarul este realizat, de meşterul Philippi din Sighişoara, în 1752. Amvonul în 1761, iar orga în 1779 O cristelniţă este datată 1749.
Garofița Tutu 40/762/976/400
Cetatea bisericească este în mijlocul satului. În a doua jumătate a sec. 13 aici se construieşte bazilica romanică de la care se păstrează 4 arcade cu arc în plincintru înzidite în peretele de nord al bisericii actuale. Turnul de V masiv a aparţinut iniţial tot de bazilică. În sec. 15 zidul turnului s-a îngroşat şi i s-a adăugat un nivel fortificat. La sfârşitul sec. 14 biserica este transformată în stil gotic, arcul de triumf, bolta în cor şi în capela de nord datează din această perioadă. La începutul sec. 16 navele laterale ale bazilicii au fost demolate şi deasupra bisericii şi a corului s-a construit un nivel fortificat care reazemă pe arce plincintru poziţionate pe contraforturi. Astăzi intrarea în biserică este printr-un portal gotic târziu cu arc plat în partea de sud a sălii. După un incendiu, în 1748, biserica este reconstruită la mijlocul sec. 18. Sala primeşte o boltă cilindrică cu penetraţii. Iar în cor este realizat o boltă în cruce. În 1793 acoperişul bisericii este reconstruit. Cele 2 centuri fortificate cu ziduri de aproximativ 7 m înălţime, 6 turnuri şi drumuri de strajă din lemn se păstrează într-o stare relativ bună. Acoperişul turnului clopotniţă are la mijlocul lui un nivel de observare şi apărare, deasupra căreia se ridică pe plan octogonal vârful tunului, fiind asemănător cu acoperişuri de turnuri realizate în Ţara Bârsei şi la Braşov. Interiorul distrus de incendiu este înlocuit în a doua jumătate a sec. 18 de un mobilier valoros baroc. Altarul este realizat, de meşterul Philippi din Sighişoara, în 1752. Amvonul în 1761, iar orga în 1779 O cristelniţă este datată 1749.
Garofița Tutu 40/762/976/400
Altarul baroc ridicat în 1752 are două registre. Pe o bază simplă, 4 coloane poartă o arhitravă puternic curbată; cele două coloane centrale sunt răsucite și decorate cu coroane de flori. Un crucifix sculptat se află în nișa centrală îngustă. În registrul superior stă Hristos Înviat într-o nișă, cu o coroană strălucitoare și steagul biruinței, deasupra ochiului lui Dumnezeu. La dreapta și la stânga deasupra stâlpilor exteriori sunt statui ale lui Moise și Aaron. În lateral, altarul este completat de sculpturi în stil baroc. A fost construită de un maestru din Sighișoara pe nume Filipi.
Amvonul baroc din 1761 a fost realizat tot de meșterul sighișorean Philipp, la fel ca și altarul.
Actuala orgă cu 12 registre datează din 1824 și a fost construită în atelierul lui Samuel Mätz / Biertan. Mai târziu, altarul și perspectiva orgii au fost aurite.
Un font baptismal din piatră, în formă de potir, se află pe o bază de lemn cu opt laturi, datând din 1749.
Turnul de vest, a cărui soliditate, precum și arcurile cu arcade indică faptul că a fost construit la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, are 5 etaje. Accesul la etajul al doilea se face pe o scară din peretele vestic. În această încăpere există un coș de fum, ceea ce indică faptul că aici se puteau aduce lichidele la punctul de fierbere în caz de asediu.
Biserica are un zid dublu inelar, două dreptunghiuri neregulate cu câte un turn în fiecare colț. Pe latura de vest a zidului exterior de centură se află un turn de poartă, o veche primărie, locuința paznicului castelului și, mai recent, sala comunității. Cele două ziduri inelare au o înălțime medie de 7 m. Zidul interior este prevăzut cu ancadramente înclinate. Din cele 9 turnuri originale cu patru etaje ale zidurilor de incintă, 7 au fost păstrate. Zidurile din lemn ale zidurilor inelare se sprijină pe o proeminență de perete și sunt susținute de niște șevalete suspendate. La intervale de 3-4 m, în peretele inelar exterior se deschid niște guri de broască cu șuruburi de lemn rotative.
1250-1300 | Construirea unei bazilici romanice. |
---|---|
1341 | Pentru prima dată, "Erked" apare într-un document în care sunt soluționate pretențiile de proprietate asupra comunei învecinate "Zoltán" (azi Mihai Viteazu). |
1356 | În plângerea contelui Iacob în fața voievodului Transilvaniei cu privire la comportamentul sașilor din Saschiz, Archita, Roadeș, Crit, Mesendorf și Cloasterf, care au pătruns pe moșia sa din Vanatori. |
1380-1400 | Biserica este reconstruită în stil gotic. |
1456 | Nobilul Thomas, fiul lui Anton Siculus, a uzurpat pământurile din Archita. Sașii celor șapte scaune se plâng regelui de acest lucru. |
1500 | Comunitatea „Ergetten” are 105 familii, un director de școală, 2 săraci, 7 ciobani, o moară și 9 ferme pustii. |
1503-1506 | Reducerile de taxe datorită sărăciei acestei comunități |
1604 | Archita trebuie să strângă 10.000 de florini pentru trupele generalului Basta. |
1608 | Există greutăți generale, așa că locuitorii merg să muncească în comunitățile maghiare învecinate. |
1703 | Localitatea are datorii de 4769 de florini. |
1748 | Pe 28 august anul acesta, aproape tot satul arde: 86 de case, casa parohială, curtea preotului, biserica și biserica fortificată. Cele trei clopote se topesc, iar întreaga rezervă de cultură și slănină din biserica fortificată este distrusă. |
1793 | Biserica primește etajul superior de apărare și un acoperiș nou. |
1814 | Incendiu major in comunitate, 84 de case sasesti si 21 romanesti sunt victime. |
1827 | Localitatea primește privilegiul de târg |
1848 | Comunitatea este incendiată în timpul războiului civil. Cum locuitorii sunt ascunși în pădure, nimic nu mai poate fi salvat. |