Bazilica romanică târzie cu hramul Sfântului Nicolae, are în plan navă principală, nave laterale, pătratul corului cu absidă semicirculară şi turn de vest. Pe peretele de nord ala navei principale se găsesc urme de pictură murală din sec.14. În jurul anului 1500 bazilica este transformată: colateralele se demolează în mare parte, se păstrează numai în dreptul turnului de vest. Arcele navei principale sunt zidite, de asemenea şi arcul emporei de ctitor. În faţa zidurilor navei principale sunt adosate pilaştrii cu secţiune octogonală, care susţin o boltă în leagăn cu penetraţii. Zidul corului este îngroşat şi adus la aceeaşi înălţime cu nava principală, fiind realizat un nivel de apărare cu balustradă tip fachwerk. O incintă fortificată pe plan poligonal are în partea de vest o casă de poartă şi este întărită de 5 turnuri amplasate în faţa zidului, care are o înălţime de cca. 8 m.
Ella Kosa +40/724/456/899
Bazilica romanică târzie cu hramul Sfântului Nicolae, are în plan navă principală, nave laterale, pătratul corului cu absidă semicirculară şi turn de vest. Pe peretele de nord ala navei principale se găsesc urme de pictură murală din sec.14. În jurul anului 1500 bazilica este transformată: colateralele se demolează în mare parte, se păstrează numai în dreptul turnului de vest. Arcele navei principale sunt zidite, de asemenea şi arcul emporei de ctitor. În faţa zidurilor navei principale sunt adosate pilaştrii cu secţiune octogonală, care susţin o boltă în leagăn cu penetraţii. Zidul corului este îngroşat şi adus la aceeaşi înălţime cu nava principală, fiind realizat un nivel de apărare cu balustradă tip fachwerk. O incintă fortificată pe plan poligonal are în partea de vest o casă de poartă şi este întărită de 5 turnuri amplasate în faţa zidului, care are o înălţime de cca. 8 m.
Ella Kosa +40/724/456/899
Nava principală este despărţită de navele laterale prin 4 perechi de arce pe piloni de secţiune pătrată cu profilatură simplă la naşterea arcelor, care sunt realizate din piatră de talie. În registrul superior se remarcă ferestre bifore romanice. Coloanele mediane au capiteluri cu croşete.
Clopotnița cu latura de 9 m are în partea de V un rezalit în care este portalul de V cu retrageri succesive. Deasupra holului de intrare, la parterul turnului clopotniţă, este o emporă de ctitor la care se ajunge printr-o scară în spirală în colateralul sud. Sub nivelul de apărare a turnului clopotniţă observăm o arcatură romanică.
Peretele portalului este structurat cu coloane diferite. Deasupra un friz al capitelurilor cu frunze de acant şi viţă, în partea de jos un profil de bază. Arcul arhivoltei portalului este compus din retrageri în care sunt profile rotunde, iar în timpan găsim un arc treflat.
Pe peretele de nord al naosului central s-au păstrat fragmente de picturi murale de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Se pot identifica următoarele scene: 1. Scena judecății, 2. Trei Regi, 3. Oameni adormiți, 4. Răstignirea și Pogorârea de pe Cruce.
Altarul baroc din 1787, amvonul baroc din 1887, băncile parohiale cu decorațiuni vegetale și animale din 1638, cristelnița baptismală din 1695 și orga au fost scoase din biserică în timpul unei renovări. Mobilierul a fost depozitat în barăci temporare. Atunci când, la începutul anilor 1980, nu a mai putut fi asigurată o depozitare adecvată, părți din parapetul galeriei și lambriurile de perete au fost scoase și reinstalate în bisericile din Sura Mare și Rupea.
Sabia Drăușeni a fost una dintre cele două săbii pe care sașii transilvăneni le-au adus cu ei atunci când au imigrat. Cu aceste săbii au împânzit pământul regelui, Drăușeni fiind cea mai estică parohie, iar Orăștie cea mai vestică. Sabia din Drăușeni a fost prezentă în sat până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după care a dispărut. O replică a fost recent amplasată în biserica fortificată.
1150-1200 | Cercetările arheologice au scos la iveală o mică biserică sală din secolul al XII-lea. Acest lucru poate fi atribuit primilor coloniști sași. |
---|---|
1200-1300 | Construcția unei bazilici cu stâlp în stil romanic târzie cu naos și nave laterale, pătrat cor, absidă semicirculară și turn de vest. |
1224 | Prima mențiune documentară a satului. "Terra Daraus" este menționată în Diploma andreană. Astfel, Drăuşeni a devenit comună liberă a provinciei Sibiu. |
1490 | Locul este jefuit de secui. Consiliul Sibiu a depus o plângere la rege în acest sens. |
1500 | În Drăuşeni locuiesc 64 de familii, un profesor, 4 ciobani și 3 săraci. În sat există o moară și 5 ferme părăsite. |
1500 | Majoritatea culoarelor laterale vor fi eliminate. Arcurile dintre culoarul principal și lateral sunt zidate. |
1600-1700 | În biserică sunt instalate galerii de lemn. Parapetele galeriei sunt decorate cu motive din pictura de mobilier săsesc. Există, de asemenea, inscripții latine și datele 1637 și 1679. |
1689 | Mercenarii austrieci sunt în cartierele de iarnă din Drăuşeni. |
1719 | 420 de oameni mor din cauza ciumei. |
1972 | Ocazional, în timpul unei renovări, altarul și galeriile au fost mutate în afara bisericii. Mobilierul era păstrat în barăci improvizate. Când, la începutul anilor 1980, depozitul corespunzător nu mai era garantat, părți din parapetul galeriei și placarea pereților au fost îndepărtate și reinstalate în biserica din Sura Mare. |