Mănăstirile
CârţaO biserică timpurie în stil gotic cistercian, asemănătoare bisericilor cisterciene burgunde din Franța, Mănăstirii Walkenried din Munții Harz, Catedralei Gran și bisericii din Pannonhalma din Ungaria. Construită conform regulilor cistercienilor, impresionează prin stilul său gotic timpuriu, dimensiunile sale, ferestrele cu arcade ascuțite și ferestrele cu șase geamuri. La sud de biserică se află ruinele clădirii mănăstirii de abație a fostei mănăstiri din secolul al XIII-lea. Pe vechile ziduri se mai pot vedea încă rămășițe ale bolților cu nervuri încrucișate, console, ferestre și pilaștri care despart zidurile. Mănăstirea din Carta a fost și ea fortificată ca și bisericile fortificate și avea un zid de incintă, din care însă nu s-au păstrat vestigii.
Michael Reger +40/787/650 365
Mănăstirile
CârţaO biserică timpurie în stil gotic cistercian, asemănătoare bisericilor cisterciene burgunde din Franța, Mănăstirii Walkenried din Munții Harz, Catedralei Gran și bisericii din Pannonhalma din Ungaria. Construită conform regulilor cistercienilor, impresionează prin stilul său gotic timpuriu, dimensiunile sale, ferestrele cu arcade ascuțite și ferestrele cu șase geamuri. La sud de biserică se află ruinele clădirii mănăstirii de abație a fostei mănăstiri din secolul al XIII-lea. Pe vechile ziduri se mai pot vedea încă rămășițe ale bolților cu nervuri încrucișate, console, ferestre și pilaștri care despart zidurile. Mănăstirea din Carta a fost și ea fortificată ca și bisericile fortificate și avea un zid de incintă, din care însă nu s-au păstrat vestigii.
Michael Reger +40/787/650 365
Portalul de vest are o friză capitală cu decor de frunziș. Roba în patru trepte are profile de par, octogonale și rotunde între golfuri, în care se păstrează resturi de pictură murală. Deasupra frontonului portalului se află o fereastră mare cu roată a cărei trase a dispărut.
Un altar din secolul al XVIII-lea, restaurat în 1751, stă pe o masă de piatră din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Înmormântarea, Cina cea de Taină și nașterea lui Isus sunt descrise în predelă. Imaginea centrală este o Răstignire flancată de sculpturi care îi înfățișează pe Petru și Pavel între doi stâlpi. Pe arhitravă stau două îngeri, între ele un tablou: Hristos în Ghetsimani, deasupra unei sculpturi în lemn a Celui Înviat. Plăcile de voal baroc completează imaginea de ansamblu.
La sud de biserică se află ruinele clădirii abației din secolul al XIII-lea. S-a păstrat zidul care dă spre curte din aripa de est a mănăstirii. Pe pereții aripii de est se află resturi de bolți cu nervuri, console, ferestre și fâșii de pilastru care despart peretele. În a doua jumătate a secolului al XV-lea până în 1506 se efectuează lucrări de reparații la clădirile mănăstirii. În jurul mănăstirii și al bisericii era un zid de închidere, dar nu s-au păstrat vestigii.
| 1200 - 1300 | Construcția unei bazilici fără turn cu trei coridoare în stil gotic cistercian, cu o navă centrală, nave laterale joase, transept și cor. |
|---|---|
| 1202 | Mănăstirea este întemeiată dintr-o mănăstire cisterciană din Banat |
| 1223 | Clericul magistru Gocelinus donează mănăstirii Cârța muntele Sfântului Mihail împreună cu biserica și satul Cisnădioara de la sud de Sibiu. Donația este confirmată de regele Andreas al II-lea. Aceasta este prima mențiune scrisă despre Cârța. |
| 1241 | Mănăstirea este distrusă de mongoli. |
| 1343 | Arhiepiscopul de Esztergom, lângă Budapesta, ia mănăstirea Cârţa sub protecția sa specială, în baza unui mandat papal. El afirmă că mănăstirea a fost complet distrusă de "românii schismatici" și deposedată de bunurile sale. |
| 1356 | În Cârţa locuiesc 13 călugări |
| 1398 | Regele și mai târziu împăratul Sigismund vizitează mănăstirea Cârţa. |
| 1421 | Turcii distrug Abația Cârţa și biserica mănăstirii. |
| 1439 | Starețul Mihai demisionează din funcție și justifică această hotărâre cu bătrânețea și atacurile la care este expusă mănăstirea de către turci și români. |
| 1474 | Regele Matei decretează dizolvarea abației. Întreaga proprietate a mănăstirii trece la biserica parohială din Sibiu. Veniturile mănăstirii urmează să fie folosite pentru a plăti lucrările de construcție a bisericii din Sibiu și Cârţa. |
| 1602 | Generalul imperial Basta este campat cu trupele sale lângă Cârţa. |
| 1803 | O hotărâre judecătorească subliniază că locuitorii din Cârţa sunt supuși ai Sibiului. |
Pentru a ne proteja site-ul și a vă prezenta conținut individualizat, folosim cookie-uri. De asemenea, împărtășim aceste date cu Google Analytics. Fiind conștienți de problemele societății noastre moderne, vă oferim opțiunea de a folosi doar cookie-uri necesare. Dacă refuzați toate cookie-urile, utilizarea acestui site va fi foarte limitată.
Pentru a folosi această pagină cu toate funcționalitățile sale, avem nevoie de cookie-uri. Sistemul nostru se bazează pe unele cookie-uri necesare și trebuie să stocăm unele date pe serverele noastre. Dacă refuzați toate cookie-urile, putem asigura doar o utilizare foarte limitată a acestei pagini.
Engleză
Germană