Nocrich a fost centrul administrației scaunului omonim căruia îi aparțineau 14 sate din afara regiunii. În secolul al XIII-lea a fost construită o bazilică romanică cu trei nave si un turn de vest. În anul 1800 s-a luat decizia de a construi o nouă biserică. Noua biserică orientată nord-sud a fost construită în anii 1803-1806 în a doua curte a cetăţii, la sud de biserica veche. Biserica a fost construită de maestrul zidar Josef Pfeifer și de tâmplarul Johann Georg Rastl din Turnișor după planurile lui Karl Steinbach. Vechea biserică a fost demolată în 1807. Sala bisericii cu boltă de pânză prezintă un decor interior uniform. Tabloul central al altarului lui Franz Neuhauser este flancat de patru stâlpi corinteni. Amvonul, stranele familiei Brukenthal, fontul clasicist, epitafurile, orga lui Samuel Maetz din 1806 și balustrada galeriei amplifică mobilierul interior. Zidul poligonal de închidere din jurul bisericii romanice a fost construit în secolul al XV-lea. Este întărită de cinci turnuri, dintre care doar trei mai există. Cea mai mare parte a bisericii-cetate a fost demolată în 1901, iar materialul a fost folosit pentru construirea unei clădiri administrative.
Nadia Codreanu +40/757/260/087
Nocrich a fost centrul administrației scaunului omonim căruia îi aparțineau 14 sate din afara regiunii. În secolul al XIII-lea a fost construită o bazilică romanică cu trei nave si un turn de vest. În anul 1800 s-a luat decizia de a construi o nouă biserică. Noua biserică orientată nord-sud a fost construită în anii 1803-1806 în a doua curte a cetăţii, la sud de biserica veche. Biserica a fost construită de maestrul zidar Josef Pfeifer și de tâmplarul Johann Georg Rastl din Turnișor după planurile lui Karl Steinbach. Vechea biserică a fost demolată în 1807. Sala bisericii cu boltă de pânză prezintă un decor interior uniform. Tabloul central al altarului lui Franz Neuhauser este flancat de patru stâlpi corinteni. Amvonul, stranele familiei Brukenthal, fontul clasicist, epitafurile, orga lui Samuel Maetz din 1806 și balustrada galeriei amplifică mobilierul interior. Zidul poligonal de închidere din jurul bisericii romanice a fost construit în secolul al XV-lea. Este întărită de cinci turnuri, dintre care doar trei mai există. Cea mai mare parte a bisericii-cetate a fost demolată în 1901, iar materialul a fost folosit pentru construirea unei clădiri administrative.
Nadia Codreanu +40/757/260/087
Altarul clasic de astăzi are o pictură centrală de Franz Neuhauser (1816), înfățișând pe Iisus cu un potir. Pictura ovală de încoronare arată creaţia lumii. Cornişa (stâlpul) susţinută de 4 coloane corintice este încununată de o structură neoclasică, altarul este flancat de două amfore.
Amvonul neoclasic, realizat în 1825, are un parapet decorat cu patru reliefuri aurite, două scene biblice, simbolul Decalogului și stema Brukenthal.
La vest de amvon atârnă un epitaf în memoria bunicului lui Samuel von Brukenthal, judecătorul regelui Michael Breckner. A fost realizat după 1724.
Orga care se află astăzi în biserică a fost construită de Samuel Mätz în 1806 și are 12 registre.
Clopotul mare și cel mijlociu au inscripții în limba germană și au fost turnate la Sibiu în 1926. Clopotul mic are o inscripție latină și este datat 1765. Ceasul din turn funcționează încă și oferă o perspectivă asupra modului în care funcționează.
În secolul al XV-lea, în jurul bisericii romanice a fost construit un inel în formă de pentagon neregulat. Inelul a fost întărit de 5 turnuri: în nord-vest turnul slăninii, în vest "Turnul turcesc", în nord un turn cu plan semicircular, în nord-est "Turnul școlii" și în sud-est "Turnul porții". Trei dintre aceste turnuri sunt încă în picioare astăzi.
1200-1300 | În secolul al XIII-lea a fost construită o bazilică romanică cu trei nave și un turn vestic. |
---|---|
1263 | Nocrich a fost menționat pentru prima dată sub numele de "Nogrech". Regele Ștefan cel Tânăr i-a cedat locul fiului lui Bans Ladislau. Această donație contrazice Andreanum (Drepturile pe care regele maghiar le-a dat sașilor) și nu a putut prevala. |
1351 | Scaunul Nocrich este menționat pentru prima dată sub numele de "Leuskyrch". Reprezentanții săi, contele Nikolaus de Marpod și contele Syffridus de Alțâna, iau parte la o reuniune a Provinciei Sibiu a celor șapte Scaune. |
1454 | Arhiepiscopul de Gran poruncește ca toți clericii și mirenii din Leschkircher să predea ostensiunile, potirurile, cărțile, tablourile, clopotele și alte obiecte pe care le-au furat din bisericile devastate, către primarul Sibiului. Aceasta dovedește că diverse sate de pe Valea Hârtibaciuului își pierduseră între timp populația germană. |
1494 | Din punct de vedere al veniturilor fiscale, localitatea Nocrich este cel mai mic scaun din provincia Sibiu. |
1500 | Nocrich este locuit de 35 de familii, un cioban și un învățător. Două ferme sunt părăsite. |
1514 | Voievodul Johann Zápolya îl numește pe nobilul Michael Horwath din Micăsasa ca Protector al Scaunului Nocrich, astfel încât, cu mână forte, să pună capăt numeroaselor jafuri la care este supus Scaunul. Este ales judecător al regelui și deține această funcție pentru următorii 32 de ani. |
1520 | Locul primește sprijin din partea Provinciei Sibiu pentru fortificarea bisericii. |
1532 | Nocrich este locuit de 14 familii. |
1589 | În Nocrich sunt atestate 2 piețe anuale si o piață săptămânală. |
1690 | Scaunul Nocrich are datorii mari față de nobilii maghiari. |
1695 | În Nocrich trăiesc 32 de familii și 2 văduve. 25 de ferme sunt abandonate. |
1707 | Opt mii de curuți mardeiași sosesc în scaunul Nocrich. |
1721 | Samuel von Brukenthal, mai târziu guvernator al Transilvaniei, s-a născut la 9 aprilie 1721. Este probabil cel mai influent om din istoria recentă a Transilvaniei. |
1799 | Se face o colectă în Transilvania și în ținuturile coroanei imperiale pentru construcția noii biserici și a clopotniței. |
1800 | Se ia decizia de a construi o nouă biserică. Carl Steinbach, inginer districtual din Făgăraș, întocmește un plan și un deviz de cheltuieli (13.776 florin). |
1803-1806 | Meșterul zidar Josef Pfeiffer și tâmplarul Johann Georg Rastel din Turnisor construiesc noua biserică la sud de vechea biserică, în direcția nord-sud. Costurile se ridică la 8.950 fl., din care 1.000 de florini sunt donați de baronul Brukenthal. |
1900-1901 | Cea mai mare parte a bisericii fortificate este demolată. Clădirile oficiale sunt ridicate din acest material. |