Movilele din Movile sunt o formațiune naturală unică situată în comuna Iacobeni din România. Aceste movile s-au format în urmă cu aproximativ 12.000 de ani datorită proceselor geologice care implică alunecări de teren și eroziune. Situl este nu doar geologic semnificativ, ci și bogat în legende locale și biodiversitate, peisajul oferind un mozaic de comunități vegetale. În ciuda distrugerilor naturale cauzate de activitățile agricole, movilele din Movile rămân o destinație fascinantă pentru vizitatorii interesați de istoria naturală și patrimoniul cultural.
Movilele din Movile sunt o formațiune naturală unică situată în comuna Iacobeni din România. Aceste movile s-au format în urmă cu aproximativ 12.000 de ani datorită proceselor geologice care implică alunecări de teren și eroziune. Situl este nu doar geologic semnificativ, ci și bogat în legende locale și biodiversitate, peisajul oferind un mozaic de comunități vegetale. În ciuda distrugerilor naturale cauzate de activitățile agricole, movilele din Movile rămân o destinație fascinantă pentru vizitatorii interesați de istoria naturală și patrimoniul cultural.
Conform legendei, aici a jucat odată un gigant care și-a umplut șorțul de lucru cu nisip. Din cauza unei găuri în șorț, s-a format o movilă oriunde gigantul s-a oprit. Când primii locuitori sași transilvăneni au fondat satul, aveau nevoie de un nume pentru noua lor casă. Cunoscând încăpățânarea lor, locuitorii s-au întâlnit în fiecare duminică pe un deal, au sacrificat o oaie și au discutat numele noului sat, dar nu au reușit să se pună de acord. În cele din urmă, pe fiecare deal atârna o piele de oaie. După ce au colectat și numărat pieile, au descoperit că erau 100. Astfel, și-au numit noua casă Hundertbücheln (Hundert - 100 si Bücheln - Movile), după cele o sută de dealuri care înconjurau zona. Au construit biserica pe al suta deal, unde a avut loc ultima întâlnire.
Geologii au încercat să explice formarea movilelor din Movile, ipotetizând că sunt formațiuni naturale. Ei au concluzionat că aceste movile au rezultat dintr-un proces de alunecări de teren în trepte pe un versant, combinate cu acțiunea torenților care au individualizat aceste dealuri. Acest proces a avut loc acum aproximativ 12.000 de ani, între Pleistocenul târziu și Holocenul timpuriu. Forma piramidală și crearea agenților externi, eroziunea de suprafață și microalunecările au contribuit la formarea lor. Suprafețele sunt compuse din argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că sunt un amestec de argile mai dure, marne și nisipuri cimentate.
Marii agricultori au intrat cu buldozerele pentru a nivela movilele care au ajuns să dea numele satului. Este vorba de acele movile formate în urma unor alunecări de teren care s-au petrecut acum mai bine de 10.000 de ani și care mai există în doar alte câteva sate de pe Valea Hârtibaciului. În locul acestor movile acum există culturi întinse de rapiță.