Peşteră
CioclovinaPeştera Cioclovina a fost formată în apropierea localităţii cu acelaşi nume din comuna hunedoreană Boşorod, la izvoarele Văii Luncanilor. Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: caverna uscată şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie. Peştera este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri. În Peştera Cioclovina natura a creat o lume subterană misterioasă. Aici pot fi admirate diferite formaţiuni specifice peşterilor, printre care se remarcă mărgelele de chihlimbar. Aici a fost descoperit cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din ţara noastră, depozite de guano, dar şi un nou mineral fosfatic, Ardealitul. Peştera Cioclovina are o lungime de peste 2.000 de metri.
Peşteră
CioclovinaPeştera Cioclovina a fost formată în apropierea localităţii cu acelaşi nume din comuna hunedoreană Boşorod, la izvoarele Văii Luncanilor. Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: caverna uscată şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie. Peştera este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri. În Peştera Cioclovina natura a creat o lume subterană misterioasă. Aici pot fi admirate diferite formaţiuni specifice peşterilor, printre care se remarcă mărgelele de chihlimbar. Aici a fost descoperit cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din ţara noastră, depozite de guano, dar şi un nou mineral fosfatic, Ardealitul. Peştera Cioclovina are o lungime de peste 2.000 de metri.
O comoară impresionantă de bijuterii vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperită în urmă cu patru decenii în Peștera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă și faianță alcătuiesc una dintre cele mai mari comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost detaliată de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.
Nu este recomandat să urmați râul, așa cum sugerează Google Maps sau Open Street Maps. În schimb, urmați drumul pentru încă două serpentine. După prima curbă la stânga, luați cărarea mică după 200 de metri la dreapta. Urmați cărarea până ajungeți la o poiană mai mare. De acolo, mergeți drept înainte și urmați drumul în pădure. Veți vedea o potecă mică care intră în pădure. După ce intrați în pădure, veți vedea peștera.
Pentru a ne proteja site-ul și a vă prezenta conținut individualizat, folosim cookie-uri. De asemenea, împărtășim aceste date cu Google Analytics. Fiind conștienți de problemele societății noastre moderne, vă oferim opțiunea de a folosi doar cookie-uri necesare. Dacă refuzați toate cookie-urile, utilizarea acestui site va fi foarte limitată.
Pentru a folosi această pagină cu toate funcționalitățile sale, avem nevoie de cookie-uri. Sistemul nostru se bazează pe unele cookie-uri necesare și trebuie să stocăm unele date pe serverele noastre. Dacă refuzați toate cookie-urile, putem asigura doar o utilizare foarte limitată a acestei pagini.
Engleză
Germană